Când cadrul didactic devine factor de stres pentru elev

În contextul educațional actual, gestionarea situațiilor de bullying necesită o abordare structurată și responsabilă din partea tuturor actorilor implicați. Fenomenele de hărțuire psihologică în mediul școlar, atunci când sunt semnalate, impun o intervenție promptă și transparentă pentru a asigura protecția drepturilor și bunăstarea elevilor. Acest articol investighează un caz recent semnalat în cadrul unei școli private din România, unde acuzațiile privind abuzul psihologic și lipsa supravegherii în rândul elevilor ridică întrebări asupra modului în care instituția răspunde acestor provocări.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College: o investigație

O serie de reclamații formulate de părinții elevilor dintr-o clasă de a III-a a Questfield International College au adus în atenție probleme grave legate de climatul educațional. Potrivit documentelor și relatărilor oferite redacției, învățătoarea Gabriela Irimia este acuzată de abuz psihologic, aplicarea unor pedepse arbitrare, lipsă de supraveghere, precum și de crearea unui mediu perceput ca fiind nociv pentru dezvoltarea emoțională a copiilor. În ciuda sesizărilor repetate, instituția nu a comunicat măsuri concrete de remediere, ridicând astfel semne de întrebare privind responsabilitatea managerială și protecția elevilor.

Contextul educațional și așteptările în școlile private

Școlile private din România sunt percepute ca alternative la sistemul public, oferind condiții superioare, clase cu efective reduse și atenție individualizată. În cazul semnalat recent, părinții susțin că aceste standarde nu sunt respectate, iar realitatea din clasă contrazice promisiunile instituției. Se reclamă un mediu în care activitatea didactică este insuficientă, iar supravegherea elevilor este precară.

Reclamațiile părinților: abuzuri psihologice și lipsa supravegherii

Conform informațiilor furnizate de părinți, primele semne de alarmă au fost generate de schimbările comportamentale ale copiilor, care au început să manifeste frică și demotivare față de mersul la școală. Aceștia au raportat că învățătoarea nu asigură desfășurarea constantă a activităților educaționale și nici supravegherea corespunzătoare a clasei. Un element care a amplificat nemulțumirile este desemnarea unui elev să monitorizeze și să raporteze comportamentul colegilor, fapt care, conform părinților, a condus la marginalizarea și stigmatizarea respectivului copil.

Escaladarea tensiunilor și dificultățile în comunicare

Conform relatărilor, încercările de dialog ale părinților cu învățătoarea au generat reacții defensive și tensiuni. Orice feedback a fost perceput ca un atac personal, iar comunicarea constructivă a fost înlocuită cu confruntări verbale. Această situație a afectat negativ relația dintre familii și instituție, subminând încrederea necesară pentru un proces educațional funcțional.

Impactul asupra performanțelor școlare și climatului emoțional

Părinții semnalează și un nivel educațional scăzut, reflectat în rezultatele testelor naționale, care, potrivit acestora, sunt sub medie. Pe lângă aspectul academic, aceștia subliniază efectele negative asupra sănătății emoționale a copiilor, care se confruntă cu anxietate și frică, reducându-le motivația de a participa la activitățile școlare.

Practici contestate: pedepse arbitrare și presiune psihologică

În corespondența analizată, părinții acuză aplicarea unor sancțiuni fără fundament pedagogic clar, cum ar fi izolarea sau privarea de pauze, considerate forme de abuz psihologic. De asemenea, folosirea unor formule de comunicare percepute ca manipulative ar contribui la scăderea încrederii copiilor în propria percepție și realitate.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supraveghere reală și continuă a orelor;
formare obligatorie în psihologia copilului pentru cadrele didactice;
implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste solicitări sunt adresate conducerii Școlii Questfield Pipera, instituție care, potrivit documentelor disponibile, nu a furnizat până în prezent răspunsuri oficiale sau dovezi privind măsuri interne adoptate.

Răspunsul instituției și transparența deficitare

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al conducerii Questfield International College referitor la acuzațiile aduse, precum și detalii despre eventualele măsuri dispuse. Până la momentul publicării, nu a fost transmis niciun răspuns public. De asemenea, nu există informații despre efectuarea unor evaluări psihologice sau pedagogice ale climatului clasei vizate. Lipsa unui răspuns clar din partea instituției ridică întrebări privind responsabilitatea managerială și angajamentul în protejarea elevilor.

Concluzii și perspective

Cazul semnalat în cadrul Questfield International College evidențiază o serie de probleme care afectează nu doar procesul educațional, ci și starea de bine și drepturile copiilor. Documentele și mărturiile părinților indică existența unui climat educațional problematic, cu impact negativ asupra elevilor, în condițiile în care instituția nu a demonstrat încă o reacție transparentă și eficientă. Rămâne de văzut dacă și cum va răspunde școala acestor provocări, iar monitorizarea continuă a situației este esențială pentru asigurarea unui mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a copiilor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro